TRADIŢIA,CULTURA ŞI LIMBA

CULTURA

După părerea mea cultura tradiţională la nivelul fiecărui popor s-a constituit pe un bogat sistem de obiceiuri şi elemente culturale distincte de mare profunzime, toate legate în cazul culturii noastre tradiţionale de aspectele existenţei umane în ipostazele sale esenţiale: naştere, tinereţe, căsătorie, maturitate şi moarte. În cultura noastră tradiţională o necontenită strădanie a omului de a crea un univers de semne şi simboluri, structuri prin care “lumea” poate să-i devină mai accesibilă, strădanie finalizată continuu din dorinţa de reîntemeiere a experienţei de viaţă, de utilizare a praxisului pentru a asigura eficienţă demersurilor sale în raportul activ cu natura, pentru a domina necunoscutul din lume şi pentru a pătrunde în complexitatea acesteia.

România are o cultură unică, care este produsul geografiei și evoluției sale istorice distincte. Este fundamental definită ca fiind un punct de întâlnire a trei regiuni: Europa Centrală, Europa de Est și Europa de Sud-Est, dar nu poate fi cu adevărat inclusă în nici una dintre ele. Identitatea românească a fost formată pe un substrat din amestecul elementelor dacice si romane, cu multe alte influențe.

Limba

Limba română este vorbită în aproximativ în 20 de ţări, aceasta fiind pe locul 40 în topul celor mai vorbite limbi.Câteva ţări sunt:Australia, Cehia, Ungaria, Rusia, Statele Unite,Israel etc.

Limba română este o limbă indo-europeană, din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.

Limba română este vorbită în toată lumea de 28 de milioane de persoane, dintre care cca. 24 de milioane o au ca limbă maternă. Din numărul total de vorbitori, peste 17 milioane se află în România, unde româna (dialectul dacoromân) este limbă oficială și, conform recensământului populației din 2011, este limbă maternă pentru peste 90% din populație).

Limba română este o limbă romanică, din grupul italic al familiei de limbi indo-europene, prezentând multe similarități cu limbile franceză, italiană, spaniolă, portugheză, catalană și reto-romană.

Tradiţii

Credința în ursitoare, în puterea lor de a croi soarta fiecărui om, a fost și mai este încă răspândită și înrădăcinată în sânul poporului român, ea fiind moștenită de la romani.

Botezul

Tradiția moașei legată de botezul copilului este încă foarte puternică la români.

În tradiția românilor din Transilvania, Banat și Oltenia, rolul moașei la botez este foarte important. Ea duce copilul la biserică și spune "duc un păgân și voi aduce un creștin", iar la întoarcere spune "am dus un păgân și am adus un creștin". Nașii, când iau copilul de la moașă, pun un ban de argint jos pentru a o plăti.

Prima baie

În apa primei băi tradiția spune că trebuie să se pună:

·        Busuioc - ca să fie atrăgător copilul, mai ales dacă este fată

·        Grâu - să fie cinstit

·        Mărar - să fie plăcut ca mărarul în bucate

·        Mentă și romaniță - să crească ușor și să fie sănătos

·        Măciulii de mac - ca să doarmă bine

·        Semințe de cânepă - ca să crească repede

·        Pene - ca să fie ușor ca pana

·        Apă sfințită - ca să fie copilul curat ca aceasta

·        Lapte dulce

·        Ouă - ca să fie sănătos și plin ca oul, care trebuie să rămână întreg, mama copilului urmând să-l pună în apa de baie din a 2-a zi

·        Bani - ca în viață copilul să aibă parte de avere.

·         Timpul nunții

·         Românii se căsătoresc în general la sate începând cu vârsta de 20 de ani. "Sezonul nunții" apare atunci când vinul este destul de bătrân și în cantitate mare. Nici o nuntă nu poate avea loc în posturile mari, în cele 40 de zile dinaintea Crăciunului sau Paștilor.

·         Unele comunități rurale încă mai cheamă pețitori pentru a uni familiile în devenire. Unde nu e folosit un pețitor, tradiția cere ca părinții soțului să ceară mâna fetei de la părinții acesteia. Pețitorul folosește o poezie specială, cunoscută de folcloriști sub denumirea de orație de nuntă, o alegorie în care un tînăr vânător pleacă sa vâneze o caprioară.

·         Sfântul Nicolae

·         Decembrie vine apoi cu sărbătoarea, atât de așteptată de copii, a Sfântului Nicolae. Câți dintre noi nu au așteptat cu înfrigurare dimineața de 6 decembrie pentru a se uita dacă Moșu' a lăsat ceva în ghetele pregătite de cu seară? Acest obicei al darurilor aduse de Moș Nicolae, s-a împământenit mai mult la oraș.

·         Colindatul creștin

·         Pentru cea mai așteptată sărbătoare din decembrie, Crăciunul, românii au apelat în egală măsură la tradiție, știind să accepte și obiceiuri mai recente. Întâmpinată cu bucurie, Nașterea Mântuitorului aduce cu ea și o sumă de practici foarte vechi prin care se celebra Solstițiul de Iarnă, momentul în care natura dă speranțe                                                               că va renaște.

        1.Impodobiţi bradul împreună

·         Deşi pare mai uşor să aştepţi ca picii să adoarmă şi apoi să scoateţi la lumină decoraţiunile, nimic nu poate fi mai frumos decât bucuria copiilor atunci când aşează globuleţele pe ramuri. Dacă micuţii sunt destul de mari încât să nu existe niciun pericol dacă pun mâna pe globuri şi beteală, atunci împodobirea pomului de Crăciun poate fi tradiţia voastră. Alegeţi o zi specială pe care să o respectaţi în fiecare an fie că este Ajunul, fie că este ultima sâmbătă înainte de Crăciun.

         2. Scrieţi scrisoarea către Moş Crăciun

·         Este o tradiţie care se poate păstra şi peste ani, chiar şi atunci când copiii nu vor mai crede în el. Va face parte din magia Crăciunului şi, în plus, va dezvălui întotdeauna dorinţele cele mai ascunse ale lor. Faceţi un eveniment din această activitate. Alegeţi plicuri şi hârtie frumos colorate şi aşezaţi scrisorile pe pervaz, de unde Moşul le poate lua atunci când copiii cuminţi dorm.

         3. Masa de Crăciun

·         Nu contează dacă este vorba de prânz sau de micul dejun. Important este să o petrecţi în familie, cu cei dragi şi cu aceleaşi feluri de mâncare preferate de toţi. Nu uita, insa, sa adaugi in meniu ceva special care să le aducă aminte copiilor peste ani de Craciunul copilariei: o prajitură personalizată, placinte cu răvaşe sau orice altă delicatesă pe care numai tu stii să o găteşti.

·         4. Aprinderea luminilor de Sărbători

·         Indiferent în ce oras staţi, cu siguranţă Crăciunul aduce şi o mulţime de luminite pe străzile voastre. Mergeţi în fiecare an să vedeţi momentul în care se dă startul Sărbătorilor la voi in localitate, iar dacă aveţi noroc şi a nins, încheiaţi seara cu o bulgăreală în parc.

·          

5.Mergeţi la colindat

Invăţaţi un colind nou în fiecare an si mergeţi împreună cu cei mici pe la vecini si rude cu colindul. Copiii se vor bucura de această tradiţie a familiei voastre şi vor fi fericiţi să dea reprezentaţii în faţa bunicilor, a mătuşilor şi unchilor, iar la final să numere cadourile pe care le-au primit.

·         6. Decembrie, luna bucuriei

·         Nu trebuie să simţiţi atmosfera de sărbătoare numai in ajunul Crăciunului. Începeţi distractia chiar de la începutul lunii şi faceţi o tradiţie pentru fiecare week-end. În prima săptămâna faceţi împreună lista de cadouri, În cea de-a doua saptamână mergeţi să căutaţi brăduţul de Crăciun, în cea de-a treia săptămână începeţi numărătoarea inversa până la seara de Ajun şi începeţi să decoraţi casa, iar în ultimul week-end înainte de Crăciun împodobiţi bradul şi scrieţi felicitări familiei. Astfel, copiii vor simţi atmosfera de sărbătoare mai mult timp şi se vor bucura de două ori mai mult pentru că pot lua parte la pregătiri.

·         7. Prăjiturele pentru Mos Crăciun

·         Copiii vor fi încântaţi să pregătească alături de tine o mică gustare pentru bătrânul Moş. Chiar şi atunci când vor creşte mari se vor bucura să stea alături de tine şi să te ajute să faceţi un desert special pentru Ajun. Lăsaţi-i să se bucure de Sărbătoare şi coaceţi împreună fursecuri sau biscuiţi în forme speciale. Decoraţi-le cu fulgi de ciocolată albă şi aşezaţi-le lângă brad, de unde Moşul obosit de drum le va lua pentru a prinde putere.>

 Dupa părerea mea este foarte important să ne păstram datinile si obiceiurile strămoșești. 
     În primul rând, consider că acestea ne reprezintă ca popor. Nimic nu ne poate defini mai bine.
     În al doilea rând, consider ca aceste tradiții ne reprezintă peste graniță. Caălătorul străin va fi surprins să le descopere, deoarece Romania  este un loc plin de mituri și legende bine păstrate de-a lungul timpului. 
     De asemenea, călătorul român sau străin se poate bucura de frumusețea costumului popular care se mai poartă încă in unele regiuni de la țară, dar ți de frumoasele tradiții românești ce se țin la sărbătorile creștine sau la alte momente importante din viața lor. Aici putem aminti: tradițiile legate de naștere (ursitoarele),  de botez, de nunta și chiar de moarte. Nu putem uita uita nici traditiile legate de sărbatori importante: Sf. Andrei, Sf. Nicolae, Craciun, Paste.
     Cred că bucataria românească, este una dintre cele mai gustoase.
     <>În concluzie consider că fără aceste tradiții și obiceiuri nu existăm ca popor.
Consider că aceste obiceiuri ajută la păstrarea datinilor românești, la păstrarea tradițiilor.
Acestea ajută la îndrumarea copiilor și ajută viitorii învățători să se apropie de copii, să-i îndrume.